Puțini își mai amintesc astăzi de NexGen, o companie mică, dar revoluționară din anii ’90, care a avut curajul să provoace gigantul Intel. Povestea procesorului NexGen 586, cunoscut și ca Nx586, este o lecție despre inovație, ambiție și limitele pieței IT.
La începutul anilor ’90, piața procesoarelor x86 era dominată de Intel, iar seria Pentium dicta standardele de performanță. Rivalii precum AMD și Cyrix încercau să țină pasul, dar cu rezultate limitate. Totuși, o mică companie din California – NexGen – a venit cu o abordare diferită: să construiască un procesor performant și accesibil, bazat pe o arhitectură complet nouă.
NexGen Microsystems a fost fondată în 1986 de inginerul Thampy Thomas, care anterior în 1979 fondase compania Elxsi, prima din lume care a produs un calculator multiprocesor. NexGen a fost finanțată de firme precum Compaq și ASCII, dar și de un fond de investiții. Obiectivul companiei era să creeze procesoare x86 mai eficiente, fără a copia designul Intel. Cu o echipă tânără, pasionată și vizionară, NexGen a pornit într-o aventură ce urma să-i ducă aproape de glorie și apoi spre dispariție.
Fondatorii NexGen considerau că arhitectura x86 tradițională era prea rigidă. Ei au imaginat un procesor capabil să traducă dinamic instrucțiunile x86 într-un format intern mult mai eficient, anticipând astfel filozofia RISC (Reduced Instruction Set Computing), care avea să devină populară mai târziu.
Prima generație de procesoare NexGen a eșuat. Procesorul de generația 386 avea un design atât de complex încât erau necesare opt cipuri pentru a înlocui un procesor 386 tradițional. Cu toate acestea, echipa nu a abandonat și, după câțiva ani, a reușit să surprindă piața cu NexGen 586, un competitor serios pentru Pentium.
Lansat în 1994, Nx586 nu era doar o clonă de Pentium. Folosea arhitectura RISC86, traducând instrucțiunile x86 în micro-operații interne, o tehnică adoptată ulterior și de Intel pentru seria Pentium Pro. Deși era compatibil la nivel de instrucțiuni, procesorul nu putea fi montat direct pe plăcile de bază pentru Pentium, folosind Socket Nx586, ceea ce a limitat adoptarea pe piață.
NexGen este una dintre puţinele companii care a ales ca chipsetul plăcii de bază să fie, de asemenea, un cip ceramic, inserat într-un socket, la fel ca procesorul. Spre deosebire de acesta, chipsetul nu folosea un sistem ZIF (Zero Insertion Force).
Nx586 a fost fabricat de către IBM folosind tehnologia de 500 nm. Pentru marcarea vitezei procesoarelor s-a utilizat aceeași strategie ca la procesoarele IBM sau Cyrix, și anume ratingul. Astfel, primul procesor era marcat P80, rula la 75 MHz și avea o performanță echivalentă cu un procesor Intel de 80 MHz. Cele mai rapide erau marcate P133 și rulau la 124 MHz. Sistemul de cache era deosebit de puternic, cu 16 kB pentru instrucțiuni și 16 kB pentru date la nivel L1, iar, spre deosebire de P5, controlerul de cache L2 era încorporat în procesor, reducând semnificativ toate latențele importante.
Testele de performanță arătau că Nx586 P90 egaliza sau depășea Pentium 90 MHz în aplicații optimizate pentru operații pe întregi. Totuși, performanța în calculele cu virgulă mobilă (FPU) era mai modestă, deoarece unitatea era externă.
Presa de specialitate a apreciat inovația și curajul NexGen, dar piața a rămas sceptică. Lipsa compatibilității hardware și resursele limitate pentru marketing au făcut ca Nx586 să fie cunoscut doar printre pasionați și profesioniști, nu și în rândul utilizatorilor obișnuiți.
În 1995, AMD căuta o soluție pentru a concura cu Pentium, după eșecul propriilor procesoare K5. NexGen avea deja o arhitectură promițătoare. Colaborarea dintre cele două companii s-a concretizat prin achiziția NexGen de către AMD, o mișcare care avea să schimbe istoria procesoarelor. Arhitectura NexGen a devenit baza procesorului AMD K6, lansat în 1997, un produs care a adus competiție reală pentru Intel.
K6 a păstrat conceptele de traducere internă a instrucțiunilor x86 și pipeline-ul dinamic al NexGen 586. Cu frecvențe mai mari și compatibilitate completă cu plăcile de bază Pentium, AMD a reușit ceea ce NexGen nu a putut: să pătrundă masiv pe piață.
Povestea NexGen 586 este despre vis, curaj și inovație. Chiar dacă marca NexGen a dispărut, ideile sale au supraviețuit în arhitecturile moderne. Mulți ingineri NexGen au contribuit ulterior la procesoarele Athlon, Opteron și chiar la concepte RISC moderne.
Procesoarele NexGen Nx586 sunt astăzi extrem de rare. Din cauza poducției limitate, estimată la mai puțin de 100.000 de unități, și distribuției restrânsă, doar către cațiva producători de PC-uri, aceste procesoare nu au ajuns niciodată sa domine piața, dar au influențat-o definitiv.
În Muzeul Retro IT din Arad este expus un kit funcțional, cu placa de bază NexGen VLB/ISA, procesorul Nx586 P90 la 85 MHz și 64 MB memorie RAM. De asemenea, mai sunt expuse încă trei procesoare Nx586, P90 și P100.
Pentru mai multe informații despre acest subiect, vă recomandăm să consultați următoarele linkuri, care ne-au servit și ca surse:
O altă poveste din lumea procesoarelor, la fel de interesantă, o puteți găsi aici::